Inundațiile devastatoare care au avut loc în regiunea Tibet, anexată de China în 1951, au atras atenția internațională prin imagini și bilanțuri, dar aproape toate imaginile șocante și mărturiile supraviețuitorilor sunt cenzurate în China. În ciuda numărului crescut al victimelor și al persoanelor dispărute, regimul chinez controlează strict informațiile difuzate în mediul online și mass-media națională.
Inundații și bilanțuri oficiale
Potrivit datelor, cel puțin 633 de persoane au murit în urma inundațiilor, iar peste 3.000 sunt dispărute. Imagini cu echipaje de salvare și bilanțuri oficiale sunt difuzate în presa chineză, dar nu și mărturii ale victimelor sau fotografii ale momentului calamityi. Se remarcă faptul că doar un singur cadru, dintr-o filmare cu camere de supraveghere, a fost prezentat în jurnalistică de stat.
Cenzura și accesul limitat la imagini
Jurnaliștii internaționali nu pot vizita Tibet fără permisiunea autorităților chineze. Ca urmare, timpul pentru a obține informații și imagini înainte ca acestea să fie șterse de pe internet este extrem de limitat. Imaginile și mărturiile sunt strict controlate, iar în mediul online sunt dificil de găsit postări despre inundații sau despre victimele deșteptate.
Mediatizarea și discursul oficial
Pe parcursul de joi seară, în momentul în care presa internațională scria despre dezastru, televiziunea de stat chineză a difuzat la începutul jurnalului de știri o prezentare a unei noi cărți semnate de liderul Xi Jinping. Această prioritate a mediatizării discursului oficial a fost percepută ca o manifestare a intenției regimului de a menține stabilitatea și controlul asupra informațiilor.
Contextul politic și istoric
Regiunea Tibet a fost anexată de China în 1951 și a fost marcată de tensiuni și conflicte, inclusiv represiuni ale protestelor și încălcări ale drepturilor omului. Liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama, a fost exilat în 1959, fapt care influențează și sensibilitățile oficialilor chinezi privind orice subiect legat de regiune.
Motivul cenzurii
Jurnaliștii subliniază că motivul principal pentru care imaginile și mărturiile despre inundații sunt cenzurate nu este lipsa de preocupare a regimului, ci dorința de a păstra imaginea de stabilitate. Liderii chinezi doresc să evite alimentarea nemulțumirilor legate de răspunsul la dezastru sau de incapacitatea de prevenție.
Reacțiile oficiale și măsurile recente
Premierul chinez, Li Qian, a vizitat rapid zona afectată, proces considerat rar pentru un lider din China după un astfel de dezastru major. Această vizită a fost interpretată ca o încercare de a arăta preocupare, însă oficialii de la Beijing păstrează rigoros controlul asupra informațiilor și imagisticii din regiune.
Pe fondul acestor măsuri, comunitățile internaționale rămân informate doar parțial despre amploarea calamitatății, fiind restricționat accesul și difuzarea completă a imaginilor de la fața locului.
