Legea anti-Timișoara a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. În urma acestei decizii, se instaurează un nou cadru legislativ destinat reformei în administrația locală, generând controverse la nivel european.
Publicarea și reacțiile din spațiul public
Legea a fost publicată oficial în Monitorul Oficial în cursul serii de vineri, fiind promovată de președintele României, Nicușor Dan. Dominic Fritz, actual primar al Timișoarei și lider USR, a reacționat prompt pe Facebook, acuzând inițiativa că urmărește să „omoare speranța”. Fritz a scris că prin aceste schimbări, se transformă un posibil abuz într-un „festival al faptelor” care au schimbat Timișoara.
Fritz a menționat că planul este să continue activitatea politică și după pierderea funcției de primar. Într-un mesaj publicat, el a declarat că va rămâne consistent în activismul local, chiar și după încheierea mandatului, afirmând că „înainte”, va rămâne cu cetățenii și implicat în comunitate.
Incompatibilitatea și controversele juridice
Potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), Dominic Fritz se află în incompatibilitate cu funcția de primar. Aceasta a rezultat din faptul că, în a doua sa zi de mandat, el a semnat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) moștenit de la administrația Robu. Respectivul PUZ a fost elaborat de un arhitect local, căruia Fritz i-a împrumutat 25.000 de lei în campania electorală.
Decizia a fost luată în contextul în care legea recent adoptată prevede că oficialii aflați în situație de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului legislativ.
Reacția PNL și poziția parlamentarilor
Deși legea este criticată, PNL a decis să susțină reforma ANI. În cadrul deciziei, parlamentarilor le-a fost permisă includerea unui amendament propus de PSD, care stabilește că oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să își piardă mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Reforma a generat dezbateri politice, fiind interpretată de unii ca o măsură dură, în timp ce alții o consideră necesară pentru consolidarea statului de drept.
Controverse europene legate de reforma ANI
Reforma ANI a suscitat reacții din partea unor grupuri politice din Parlamentul European. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe au făcut apel către președinta Comisiei Europene pentru a bloca fondurile PNRR destinate României, în valoare de 770 de milioane de euro, în contextul jalonului aferent.
Reprezentanții celor două grupuri europene au indicat probleme legate de statul de drept și intenția de a elimina un adversar politic, precum și riscul aplicării retroactive a prevederilor legii, fapt ce ar încălca normele legislative ale Uniunii Europene.
Legea anti-Timișoara a fost adoptată și publicată oficial, dar continuă să fie subiect de discuție atât în mediul politic intern, cât și în cel european.
