Creveții asiatici au fost identificați în număr mare în Dunărea Inferioară și în complexul Razim, unde sunt deja consumați în restaurante din Delta Dunării. Specialiștii consideră că specia Macrobrium nipponense, originară din Asia, s-a adaptat rapid în apele dulci și semidulci ale bazinului Dunării, fiind deja în proces de extindere.
Prezența și răspândirea speciei în România
În iunie 2026, o campanie de monitorizare a INCDDD a detectat creveți în toate zonele verificate din sectorul Dunării Inferioare și Laguna Razim. În aceste locuri, a fost observată o populație numerosă, ce indică un potențial invaziv semnificativ și posibile efecte asupra ecosistemelor locale. Pescarii locali semnalează prezența frecventă a acestor crustacee pe maluri.
Originea și traseul de introducere în Dunăre
Specia a fost adusă intenționat sau accidental în bazinul Dunării din regiunea fostei Uniuni Sovietice, în special pentru acvacultură. În 1986, crevetele a fost introdus în lacul Kuchurgan, în Republica Moldova, și s-a extins apoi pe râurile Turunciuc și Nistru. În 2008, populațiile au fost deja identificate în Delta Nistrului și în ferme piscicole apropiate. Traseul considerat cel mai probabil pentru intrarea în Dunăre include transferul din bazinul Nistrului spre ferme piscicole din apropierea orașului ucrainean Sarata, cu apoi pătrunderea pe brațul Sasic și canalul Sasic-Chilia.
Primele documentări în România și răspândirea recentă
Primele exemplare în România au fost capturate în august 2021, într-o baltă din zona Galați. Femele cu ouă confirmă posibilitatea de reproducere locală. În noiembrie 2021, un mascul adult a fost prins în brațul Chilia, iar în 2022, pescarii au raportat prezența frecventă a creveților în lacurile Ligheanca, Băclăneștii Mari și Fortuna, de-a lungul Deltei Dunării. Răspândirea a fost accelerată în ultimii ani, conform monitorizărilor INCDDD din 2026.
Capacitatea de reproducere și adaptare
Femelele pot produce între șase și opt generații de juvenili, fiind tolerantă la temperaturi scăzute. Crevetele poate suporta și ape ușor sărate, ceea ce îi facilitează extinderea în diferite bazine hidrografice. Observațiile localnicilor confirmă creșterea rapidă a populației în perioadele cu temperaturi mari. Creșterea populației nu a eliminat încă racii din zonele afectate.
Utilizare comercială și impactul asupra ecosistemelor
Creveții asiatici au început să fie comercializați în restaurantele din Sarichioi, unde o porție de 100 de grame costă aproximativ 20 de lei. Pescarii consideră că pot deveni o resursă economică locală, având în vedere posibilitatea de creștere în ferme specializate. Crustaceele sunt omnivori, hrănindu-se cu larve, moluște și pești mici, fiind deja consumate de specii precum știucă, șalău și somn, și fiind hrană pentru păsări și mamifere din zonă.
Concluzii
Monitorizarea continuă va analiza impactul pe termen lung asupra ecosistemului Dunării și a faunei locale. În prezent, creveții asiatici reprezintă o specie invazivă cu potențial de extindere, fiind deja integrați în lanțul alimentar al Deltei și în activitatea economică a zonei. Primarul din Sarichioi caracterizează situația drept „un mic război” între noua specie și fauna existentă.
