Franța își va crește datoria publică la 119,3% din PIB în 2026 și la 121,7% în 2027, conform unui anunț făcut de o sursă din Ministerul francez al finanțelor. Nivelul prognozat depășește de peste două ori limita de referință pentru statele UE, de 60%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică din Franța (Insee), această valoare a raportului este cea mai mare din după 1978.
Nivelul datoriei și comparații europene
În prezent, Franța se află pe locul trei în zona euro în clasamentul țărilor cele mai îndatorate, fiind depășită doar de Grecia și Italia. În contextul regional, Spania și Portugalia au reușit reducerea datoriei publice sub 100% și, respectiv, sub 90% din PIB în 2025 și iulie 2023, fiind departe de nivelurile înregistrate de Franța.
Factori determinanți și estimări viitoare
Creșterea inevitabilă a datoriei publice este atribuită unui surplus de deficit persistent. În 2022, deficitul bugetar al Franței a atins 5,1% din PIB, peste limita de 3% impusă de normele Uniunii Europene. Guvernul estimează că acest deficit va fi de 5,4% în 2026, urmând să scadă la 5% în 2027.
Planuri de ajustare bugetară și controverse
Proiectul de măsuri pentru bugetul anului 2027 a fost transmis organismului independent de supraveghere fiscală, Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP), pentru analiză. Premierul Sebastian Lecornu a anunțat intenția guvernului de a opera reducerea cheltuielilor cu 54 de miliarde de euro în 2027.
În același timp, deciziile de majorare a fiscalității sau reducere a facilităților fiscale, precum cele acordate pensionarilor, vor fi supuse votului Parlamentului, politicienii de opoziție exprimând critici. Eric Coquerel, președintele comisiei de finanțe din cadrul parlamentului, susține că reducerea cheltuielilor va avea impact asupra tuturor segmentelor populației, în special asupra celor mai defavorizați.
Posibilitatea de ajustare și avertismente
Președinta Înaltului Consiliu al Finanțelor Publice, Amelie de Montchalin, afirmă că încă există perioada necesară pentru a modifica traiectoria fiscală a țării. Ea a declarat că „criza nu este certă, nici inevitabilă”, și că Francei nu îi este destinată o soartă tragică, cu condiția ca deciziile să fie rapide și responsabile.
