România începe sezonul rece cu mai multe indicatori macroeconomici sub presiune, deși inflația înregistrează o scădere. Creditele, cursul leu-euro și costurile de finanțare rămân ridicate, în timp ce volatilitatea cursului și incertitudinea politică afectează încrederea investitorilor. La nivel internațional, agenția de rating Standard & Poor’s menține ratingul suveran la „BBB-/A-3”, dar cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor de retrogradare în cazul prelungirii crizei politice.
Economia României într-o zonă vulnerabilă la curs și energie
Deși inflația a scăzut de la 8,16% în iulie la 6,17% în august, principalele riscuri persistă. Prețurile energiei și carburanților sunt în continuare ridicate, iar cursul euro/leu a depășit 5,34 lei pe piața interbancară, atingând un maxim de 5,3459 lei. Cursul oficial al BNR din 1 octombrie a fost de 5,2777 lei/euro.
Vulnerabilități fiscale și instabilitate politică
Parlamentul a respins un guvern propus de Siegfried Mureșan, accentuând incertitudinea politică. În același timp, randamentele titlurilor românești au atins cele mai ridicate niveluri din ultimul an. România plătește cel mai mare randament la 10 ani din regiune, afectată fiind și scadența emisiunilor de obligațiuni, cu un interes ridicat pentru titlurile statului, dar și cu o reticență față de prețurile acceptate de Ministerul Finanțelor.
Riscul accentuat pentru finanțele publice
Ministrul Alexandru Nazare afirmă că situația macroeconomică este complicată și că economia nu se confruntă cu o criză de lichiditate imediată, dar problemele de sustenabilitate a finanțelor publice și de credibilitate rămân. El subliniază că minorările de deficite și creșterea investițiilor nu au făcut rabat de la disciplina fiscală, dar criza politică și riscurile externe amenință consolidarea fiscală.
Inflația în scădere, dar prețurile încă ridicate
Datele arată o reducere a inflației de la 8,16% în iulie la 6,17% în august. Cu toate acestea, structura prețurilor indică încă presiuni insulare, deoarece serviciile s-au scumpit cu 11,28% față de august 2025, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar cele alimentare cu 2,62%. Prognoza BNR pentru inflație la sfârșitul 2026 a fost ajustată de la 5,5% la 6,1%, iar pentru sfârșitul 2027, de la 2,9% la 3,4%.
Dobânzile și lichiditatea din piața monetară
Rata dobânzii de politică monetară a rămas la 6,50% din august 2024. Facilitatea lombard este la 7,50%, iar cea de depozit la 5,50%. Indicii precum IRCC, ROBOR la trei, șase și 12 luni, au crescut, ceea ce limitează reducerea ratelor pentru populație. Costurile efective ale creditelor sunt în creștere, iar piața se confruntă cu o volatilitate semnificativă a cursului.
Costurile dobânzilor și împrumuturile statului
Licitația din 24 septembrie pentru obligațiuni s-a soldat cu doar 290 milioane de lei adjudecați, față de un plan de 500 milioane. Anterior, băncile au oferit în total 728,6 milioane, dar prețurile cerute de acestea au fost parțial respinse. Costul cu dobânzile pentru stat este în creștere, reprezentând circa 3% din PIB, iar necesarul de finanțare a depășit 10% din PIB.
Veniturile populației și presiuni asupra consumului
Salariul mediu net a fost în iulie de 5.820 lei, cu o creștere de 1,5% față de iunie și 5,5% față de anul precedent. Însă inflația de 8,16% indică o scădere a puterii de cumpărare de circa 2,5%. Aceasta pune presiune pe consum, principalul motor al economiei, într-un context în care veniturile reale sunt încă sub nivelul anului trecut.
Perspectiva europeană și riscurile energetice
Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de 0,1% în 2026 și 2,3% în 2027. Inflația medie anticipată pentru 2026 este de 7%. Pe piața energetică, prețurile gazelor au crescut peste 80 euro/MWh în septembrie, în condițiile opririi unităților de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării, provocată de secetă. Prețul mediu al benzinei și motorinei naționale a fost de 10,03 și, respectiv, 10,95 lei/litru la sfârșitul septembrie.
Costurile și ajustarea deficitului bugetar
După primele opt luni, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,89% din PIB. Comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, reducerea este de aproximativ 31% în termeni nominali. Pentru întregul an, ținta este de 6,2% din PIB. S&P menține ratingul cu perspectivă negativă, subliniind riscurile legate de criza politică și dificultățile în reducerea deficitului.
Impactul cercului vicios macroeconomic
Deteriorarea cursului leu-euro, creșterea costurilor de finanțare și inflația ridicată formează un circuit vicios. Un leu slab determină creșterea costurilor importurilor, alimentează inflația și limitează relaxarea monetară, ceea ce menține dobânzile ridicate și crește cheltuielile statului pentru dobânzi. În același timp, deficitul fiscal menținut la nivel înalt impune noi împrumuturi, perpetuând această spirală.
Potențialul scenariu de retrogradare
S&P avertizează asupra posibilității de retrogradare dacă formarea guvernului va întârzia și va afecta reducerea deficitului în următorii doi ani. Perturbările de pe piața energiei, precum și evoluția cursului, pot influența negativ așteptările privind inflația pe termen mediu.
