**Excedentul de lichiditate din sistemul bancar românesc a atins cel mai redus nivel din ultimul an în luna septembrie, influențat de intervențiile BNR pentru sprijinirea leului, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor interbancare și a adus incertitudini asupra perspectivei economice.**
Reducerea excedentului de lichiditate
În septembrie, media zilnică a lichidității excedentare în raport cu Banca Națională a României a fost de 20,8 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o scădere de aproape o treime față de 30,7 miliarde de lei în august. În comparație cu vârful de 45 de miliarde de lei din februarie 2026, nivelul actual este mai mic de jumătate.
Creșterea dobânzilor interbancare
După intervențiile BNR pe piața valutară, dobânzile interbancare au crescut. ROBOR la 3 luni a urcat în septembrie de la 5,84% la 5,87%, iar rata medie a tranzacțiilor interbancare a crescut de la 5,58% la 5,67%.
Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, explică majorarea astfel: „Dobânzile din piață au urcat după sterilizarea surplusului de lichiditate, deși condițiile monetare au rămas în mare măsură neschimbate după deprecierea leului”.
În primele zile ale lunii octombrie, trendul a continuat. ROBOR la 3 luni a ajuns la 6,1%, iar rata medie a tranzacțiilor interbancare a crescut la 5,97%.
Impactul incertitudinilor politice asupra pieței financiare
Un raport al UniCredit Bank indică faptul că scăderea lichidității este asociată cu incertitudini politice. Se menționează: „Mișcarea poate fi explicată prin scăderea lichidității, vizibilă încă de săptămâna trecută, în contextul incertitudinilor legate de învestirea unui nou guvern și revizuirea ratingului de credit”.
Intervențiile BNR pentru susținerea leului au dus la o reducere a rezervelor valutare cu 4,8 miliarde de euro în septembrie. Dintre acestea, 2,7 miliarde de euro sunt explicate prin plata datoriei externe.
Manipularea monedei naționale prin achiziții de lei contra valută, realizate de BNR, a condus la scăderea lichidității din piață.
Cursul valutar și perspectivele economice
Cursul euro-leu a rămas deasupra pragului de 5,34, înregistrând o creștere față de septembrie, când presiunea asupra leului a fost mai redusă.
Analistul Frantisek Taborsky, de la ING Bank, afirmă că „dacă se va forma o nouă majoritate parlamentară, EUR/RON va tinde mai degrabă spre stabilizare la nivelurile curente decât spre o revenire a leului”.
Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani în lei au scăzut ușor la 7,14% pe an, de la 7,42%, după anunțul S&P privind menținerea ratingului României în categoria investment grade. Totuși, acest nivel rămâne cu 10 puncte de bază mai ridicat decât cel din septembrie.
Perspective economice și riscuri
Deși ratingul de credit a fost menținut, avertismentele privind riscurile economice persistă.
Intrările de valută în conturile Ministerului Finanțelor și intervențiile BNR rămân factori care influențează lichiditatea.
Situația politică se dovedește un element crucial pentru stabilitatea leului și a pieței financiare în viitorul apropiat.