Cornel Șerban, fost șef al Direcției de Informații și Protecție Internă (DGIPI) și primul șef de serviciu secret din România condamnat pentru corupție, a cerut statului român despăgubiri de 12 milioane de lei pentru perioada petrecută în închisoare. În prezent, el a primit 250.000 de lei pentru cele 600 de zile de detenție.
Procesul privind despăgubirile pentru greșeli judiciare
Cornel Șerban a introdus acțiune în Tribunalul București pentru repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare. În cursul judecății, a solicitat inițial 12 milioane de lei, dar până acum a primit 250.000 de lei, reprezentând despăgubiri pentru cele 600 zile de închișoare.
Procesul urmează să fie judecat la Curtea de Apel București, iar decizia finală va fi luată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Președinte al Curții de Apel București este judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, iar judecătoarea Lia Savonea liderul instanței supreme.
Condamnările din dosarul terenurilor din Băneasa revizuite
Cornel Șerban fusese condamnat în 2016 la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, ca urmare a intervenției sale în favoarea lui Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor din Băneasa. În 2017, Înalta Curte l-a condamnat în lipsă la 7 ani de detenție alături de alte nume în speță.
Puiu Popoviciu fusese condamnat anterior, în 2016, la 9 ani de închisoare pentru fapte de corupție, fiind acuzat de implicare într-un dosar de trafic cu terenuri, în care a fost implicată Universitatea de Științe Agronomice. În același dosar au mai fost condamnați Ioan Nicolae Alecu, rectorul USAMV București, la 6 ani de închisoare, și Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI, la 2 ani cu suspendare. Ștefan Diaconescu și Andrei Mihai Bejenaru au primit condamnări cu executare, de 5 și 6 ani, respectiv.
Popoviciu a fugit în Marea Britanie și nu a fost extrădat, în timp ce Cornel Șerban a executat pedeapsa și a declanșat procesul de revendicare a despăgubirilor.
Revizuirea și anularea condamnărilor în dosar
Revenind la dosarul terenurilor din Băneasa, judecătoarele Adriana Pencea, Ionela Tudor, Liana Nicoleta Arsenie și Lia Savonea au contribuit, în succesiune, la revizuirea și anularea condamnărilor lui Puiu Popoviciu și a altor inculpați. Aceste decizii au avut la bază motive legale și procedural, precum și analiza circumstanțelor cazului.
Judecătoarea Adriana Pencea a admis în principiu cererea de revizuire și a suspendat condamnarea lui Popoviciu, iar Ionela Tudor a anulat actele normative implicate în proces. Liana Nicoleta Arsenie a admiș pe fond cererea de revizuire și a achitat inculpații.
Lia Savonea, recent, a confirmat hotărârea CAB în ianuarie 2025, sprijinind astfel deciziile anterioare ce au favorizat pe Popoviciu și ceilalți condamnați anterior.
Detalii despre terenurile din Băneasa și prejudiciul cauzat statului
Potrivit DNA, în perioada 2000-2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, cu sprijinul sus-numitului Popoviciu, a facilitat aducerea ilegală a unui teren de 224 de hectare din domeniul public al statului la societatea controlată de Popoviciu. Contractul de aport în natură s-a realizat în condiții ilegale, terenul fiind evaluat la 1 dolar/mp, fiind subevaluat față de valoarea de piață de 150 euro/mp.
Acțiunea a cauzat statului român un prejudiciu de 335.387.260 de lei, iar pentru USAMV București prejudiciul a ajuns la 619.472.218 lei. În aceste sume sunt incluse valoarea terenurilor subevaluate și scoaterea din societate a fondurilor aportate, afectând patrimoniul universității și al statului.
Reacțiile fostului șef DGIPI și implicațiile penală
Cornel Șerban s-a plâns de modul în care a fost afectată cariera sa și imaginea publică din cauza procesului penal. El a menționat că a fost supus unui tratament degradant în penitenciar, cu condiții precare, și că procesul mediatic i-a deteriorat imaginea și afectat posibilitatea de avansare la gradul de general.
Fostul șef al DGIPI a solicitat 50.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral și 12 milioane de lei pentru cele 600 zile de închisoare. Ministerul de Finanțe a criticat aceste sume, argumentând că sunt excesive față de jurisprudența CEDO, care a stabilit compensații mult mai mici pentru perioade similare de detenție nelegală.
Decizie finală și cuantumul despăgubirilor
Pe 15 iulie 2026, Tribunalul București a admis în parte cererea lui Cornel Șerban, stabilind suma de 250.000 de lei pentru daune morale legate de perioada de detenție și 5.000 de lei pentru reținerea de o zi. Judecătorul a explicat că despăgubirile trebuie să fie proportionale și să evite îmbogățirea victimelor.
Tribunalul a evidențiat, la fel ca și jurisprudența națională și europeană, că despăgubirile pentru privarea ilegală de libertate trebuie să fie evaluate în funcție de durată, impactul asupra vieții persoanei și circumstanțele concrete. În acest caz, suma acordată consideră echitabilă repararea prejudiciului fără a crea un beneficiu patrimonial nejustificat.
Reclamantul a fost considerat beneficiar al pachetelor și fondurilor trimise în penitenciar, dar instanța a respins cererile de despăgubire pentru cheltuieli de avocați și alte daune materiale, constatând lipsa dovezilor suficiente în acest sens.
