Un aparat medical implantabil poate prelungi cu ani buni viața pacienților aflați pe lista de așteptare pentru un transplant de inimă, oferindu-le șansa de a supraviețui până la găsirea unui donator. Dispozitivul, utilizat în clinici din Germania, reprezintă o opțiune pentru menținerea funcției inimii și poate fi folosit pe perioade extinse, în anumite cazuri chiar mai mulți ani.
Aparatul de asistare ventriculară și utilizarea sa
Dorin Golcea, cardiolog, a explicat în emisiunea „Martorii” modul de funcționare al dispozitivelor de asistare ventriculară, cunoscute sub denumirea de LVAD. Aceste dispozitive ajută inima să pompeze sângele, fiind folosite ca o soluție temporară sau pe termen lung pentru pacienții care așteaptă un transplant. În clinicile din Germania, specialiștii au întâlnit pacienți care beneficiază de astfel de aparate pentru perioade de peste cinci sau șapte ani.
“În clinicile din Germania, în așteptarea unei inimi, se poate monta un aparat cu o centură și o baterie, pentru a ajuta inima să lucreze până la găsirea unui donator,” a spus Golcea.
Medicul a subliniat faptul că performanța acestor aparate s-a îmbunătățit în ultimii ani, sporind astfel șansele pacienților de a mai trăi fără o inimă donatoare pentru perioade mai lungi.
Un caz prezentat de Golcea evidențiază dificultățile implicate în implantarea unui LVAD. Pacientul a trăit patru ani cu dispozitivul, dar când s-a agravat starea lui, medicul i-a propus o intervenție, cu un cost estimat de aproximativ 100.000 de euro. Costul nu a fost singurul obstacol; în plus, dacă dispozitivul s-ar fi defectat, pacientul avea nevoie de intervenții medicale specializate pe termen lung, iar în localitatea sa aceste servicii ar fi fost dificil de accesat.
“Problema era că nu putea merge acasă cu aparatul, deoarece orice problemă mică însemna o urgență în oraș sau sat, iar personalul local nu înțelegea cum funcționează,” a explicat Golcea.
Aceste situații arată provocările logistice și de infrastructură asociate cu utilizarea acestor dispozitive în zonele rurale sau în alte regiuni cu resurse limitate.
Dorin Golcea a relatat că, în timpul activității sale din Germania, a fost nevoit să învețe modul de funcționare al aparatelor, pentru a putea asista pacienții cu implanturi LVAD. În consultațiile regulate, medicul a făcut ecografii și verificări specifice pentru a monitoriza dispozitivele.
“Am consultat pacienți cu aceste aparate și a trebuit să învăț cum funcționează, ca să pot gestiona situațiile,” a precizat Golcea.
El a adăugat că, în România, numărul pacienților care așteaptă un transplant de inimă rămâne crescut, iar multe dintre aceștia nu ajung să beneficieze de intervenție, din cauza disponibilității reduse a organelor.
“Nu știu exact câți pacienți sunt operați în România, dar există cazuri în care aceștia sunt trimiși pe lista de transplant și nu sunt încă transplantați, pentru că organelor disponibile nu le acoperă nevoile,” a afirmat medicul.
Pentru acești pacienți, dispozitivele LVAD pot asigura o prelungire a vieții, oferindu-le timp suplimentar, însă tratamentul nu se limitează doar la implantare. Monitorizarea continuă și accesul la servicii medicale specializate sunt esențiale pentru succesul terapiei.
Golcea susține că efectul tratamentului cu LVAD depinde în mare măsură de infrastructura și de experiența clinicilor în managementul acestor dispozitive. Diferențele între pacienți pot fi semnificative, chiar și pentru cei aflați în condiții similare.
„De ce unii trăiesc doar câteva luni, iar alții mai mult de cinci ani? Răspunsul ține de clinica unde sunt tratați, de specialiști, de dotările spitalului,” explică medicul.
El afirmă că, în prezent, aceste dispozitive nu sunt recomandate tuturor pacienților de inimă, fiind necesară o evaluare amănunțită într-un centru specializat. Pentru succes, tratamentul trebuie urmărit pe termen lung, iar pacienții trebuie să beneficieze de monitorizare medicală continuă.
Dispozitivele de asistare ventriculară reprezintă o variantă valoroasă pentru prelungirea vieții pacienților cu insuficiență cardiacă severă, dar accesul și managementul lor depind de infrastructură, experiență și resurse medicale locale.