Medicina românească are lacune în pregătirea practică a viitorilor medici, afirmă cardiologul Dorin Golcea, fiind menționate diferențe importante în comparativ cu sistemul din Germania. În cadrul emisiunii „Martorii”, el a subliniat importanța experienței practice în formarea medicilor și consideră că sistemul românesc al rezidențiatului nu oferă suficiente oportunități pentru aceasta.
Problema sistemului de învățământ medical în România
Dorin Golcea a spus că, deși a absolvit Facultatea de Medicină din Timișoara, consideră că nu facultatea în sine este cauza principală a lacunelor. El a explicat că în sistemul românesc, studenții nu au acces constant la proceduri și echipamentele complexe necesare pentru pregătirea adecvată.
Rezidențiatul în România nu asigură, conform spuselor sale, timpul și libertatea necesare pentru a dezvolta competențe practice. Golcea a menționat că nu a avut posibilitatea de a exersa anumite proceduri elementare, cum ar fi ecografiile, din cauza restricțiilor impuse de conducerea secției.
Diferențe față de sistemul german
Deși a urmat rezidențiatul în Germania, la Regensburg, Golcea a subliniat diferențele majore față de România. La spitalul din Germania, a avut ocazia să petreacă mult timp în sălile de intervenție, exemplificând faptul că în timpul rezidențiatului putea intra în sală și putea asista la proceduri.
El a relatat că în prima sa experiență, a fost posibil să lucreze până la 12 ore pe zi, fiind implicat direct în practica medicală, ceea ce i-a permis să își dezvolte abilitățile de diagnostic și tratament. A amintit că în unele secții, colegii nu puteau chiar să utilizeze aparatura sau să efectueze ecografii pentru că acestea erau blocate, închise cu cheie de către conducerea secției.
Condiții pentru învățarea practică în România
Potrivit interviului, în sistemul românesc, studenții și rezidenții nu au acces la procedural medicale și la echipamentele moderne de diagnostic. Această situație limitează aportul experienței practice, esențială pentru pregătirea corespunzătoare a medicilor.
Golcea a criticat modul în care partea teoretică nu este completată de suficiente exerciții practice și de acces la echipamente, ceea ce afectează calitatea serviciilor medicale oferite în țară. El a evidențiat faptul că experiența de zi cu zi în spital depinde foarte mult de sistemul de rotație și de deschiderea conducătorilor de secție pentru ca tinerii medici să își poată dezvolta abilitățile.
Este clar că diferențele între sistemul românesc și cel german, în ceea ce privește pregătirea practică, află în centrul unui dialog despre îmbunătățirea educației medicale.