**Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește un nou termen în procesul de devalizare a Băile Herculane**
Procesul privind devalizarea stațiunii Băile Herculane va continua în 2 noiembrie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a programat un nou termen în apel, în urma condamnărilor pronunțate în primă instanță de Curtea de Apel Timișoara.
Decizii și sechestru asupra clădirilor din patrimoniu
Curtea de Apel Timișoara a condamnat, în primul demo, mai mulți inculpați la pedepse cuprinse între cinci și 10 ani închisoare. În plus, a dispus confiscarea a 19 hoteluri și alte clădiri din patrimoniul fostei societăți Hercules SA.
Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat sechestrele de pe 16 dintre cele 19 imobile confiscate. Clădirile pot fi vândute oricând, întrucât nu mai sunt sub sechestru, după verificarea din aprilie 2026.
Din decizia inițială au fost excepție terenul de pădure de la Cerna cu restaurantul Grota Haiducilor, pădurea din Domogled cu Fabrica de Gheață și clădirea Sediu Nou, care rămân în continuare sub sechestru.
Clădirile confiscate la momentul declanșării anchetei DIICOT includ Cazinoul, Hotelul Roman, Hotelul Ferdinand, Băile Apollo și Hebe, precum și complexele Hercules și Minerva.
Situația juridică actuală a imobilelor și perspectivele vânzării
Clădirile cele mai importante și reprezentative din stațiunea Băile Herculane au fost puse sub sechestru în timpul anchetei și implică un proces în curs.
După ridicarea sechestrelor, nu s-au înregistrat tranzacții de vânzare. Fostul deputat PSD Iosif Armaș, considerat „creierul” operațiunilor de la Băile Herculane, a angajat un avocat pentru apelul de la Înalta Curte, declarând că, odată cu ridicarea sechestrului, clădirile sunt libere de sarcini și pot fi comercializate.
Primarul Gheorghe Orza afirmă că, juridic, obiectivele nu mai sunt sub sechestru și pot fi vândute. Totuși, investițiile nu au fost făcute încă, fiind reticență din cauza procesului în curs și inscriptionării acestuia în evidența cadastrală.
Primarul precizează că nu sunt în prezent tranzacții confirmate pentru clădirile din stațiune.
Interesul investitorilor și perspectiva revitalizării
Primarul Orza susține că există un interes major din partea investitorilor pentru achiziția obiectivelor din Herculane, fiind mulți în așteptare să cumpere, însă aceștia preferă să nu se angajeze până nu se pronunță o hotărâre definitivă a instanței.
El menționează că mai mulți investitori și-au exprimat intenția de a revitaliza stațiunea și de a readuce clădirile în circuitul turistic. Deși nu sunt menționați public anumiți investitori, se pare că interesul pentru obiectivele istorice este ridicat.
Despre investitorii israelieni care au fost menționați anterior, edilul nu a dorit să facă afirmații concrete.
Majoritatea investitorilor doresc să relanseze stațiunea, însă așteaptă finalizarea procesului penal pentru a cumpăra clădirile.
Contextul judicial și problemele de atribuire a patrimoniului
Pentru localnici, miza este readucerea stațiunii la viață după trei decenii de stagnare și paragină. Afirmațiile sunt că, după 30 de ani de inactivitate, procesul de devalizare și sechestrare a durat circa 15 ani, ceea ce a împiedicat dezvoltarea economică a zonei.
Edilul crede că finalizarea procesului penal și pronunțarea unei hotărâri definitive vor permite reluarea investițiilor în stațiune.
Starea juridică fragilă a patrimoniului a fost identificată ca fiind principalul obstacol în modernizarea și revitalizarea stațiunii.
Acuzațiile DIICOT și investigațiile legate de devalizarea Băile Herculane
În 2022, DIICOT Caraș-Severin a anunțat trimiterea în judecată a 35 de persoane implicate în dosarul devalizării. Printre acestea se numără acționari, administratori, directori, avocați, evaluatorilor imobiliari, precum și un fost deputat.
Procurorii susțin că între 2007 și 2016 a funcționat un grup infracțional organizat care a decapitalizat societatea din Băile Herculane pentru beneficiul membrilor, scoțând active și bunuri din patrimoniul societății în dauna creditorilor.
Societatea, privatizată în 2001, deținea aproximativ 50 de imobile importante din stațiune, inclusiv hoteluri și restaurante, precum și o licență de exploatare a apelor termale.
Procureorii afirmă că, în urma privatizării, pachetul majoritar de 40,92% a fost achiziționat de o societate controlată de unul dintre inculpați, care, pentru acest acord, a folosit sume provenite din afaceri cu statul, inclusiv un împrumut compensat cu un stoc de zahăr de rezervă de stat, în valoare de peste 43 milioane lei.
Prejudiciul rezultat din această afacere, cauzat statului, este de peste 43,2 milioane de lei.
Din acea perioadă, s-au scoasă din patrimoniu 22 de imobile și două licențe pentru exploatarea apelor termominerale, fiind însușite de membrii grupului infracțional.
