Prezența la vot a înregistrat un nivel record pentru Israel, atingând 77,7% până la ora 22:00, cea mai ridicată din ultimii 24 de ani, potrivit datelor oficiale. Alegerile din 2023 au fost organizate în contextul conflictului intenționat după atacurile Hamas din 7 octombrie și au fost marcate de cozile lungi în fața secțiilor de votare. Primul bilanț indică o competiție strânsă între principalele tabere politice, fără o majoritate clară pentru formarea unui nou guvern.
Rezultate scrutin și estimări ale mandatelor în Knesset
Cele mai recente estimări, realizate de mai multe televiziuni israeliene, arată că partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină între 24 și 27 de mandate, fiind cel mai mare partid în viitorul Parlament. Partidul Yashar, condus de fostul șef al Statului Major Gadi Eisenkot, se situează între 21 și 22 de mandate, în funcție de sondaj. Totalul celor două tabere opuse indică o egalitate în jurul a 50 de mandate pentru fiecare.
Datele diferă ușor între surse, iar estimările pentru partidele arabe variază între 17 și 18 mandate. Niciuna dintre tabere nu atinge pragul de 61 de mandate, ceea ce înseamnă că formarea unei majorități stabile ar depinde de negocieri și de sprijinul partidelor minoritare.
Impactul participării și scenarii politice
Prezența record la vot și rezultatele mezurate ar putea complica formarea unui guvern provizoriu, existând posibilitatea revenirii la alegeri anticipate în cazul în care negocierile pentru coaliție vor eșua. Anterior, sondajele indicau o competiție mai strânsă, în care Likud și Yashar erau aproape egale, dar noile estimări arată o posibilă saltare în preferințele electoratului pentru partidul lui Eisenkot.
Cele mai recente estimări sugerează că nu există încă o majoritate clară, însă Netanyahu are avantajul de a fi liderul celui mai mare partid. În cazul unui blocaj, actualul premier ar putea rămâne în funcție interimar până la organizarea unor noi alegeri.
Reacții politice și declarații
Fostul premier Yair Lapid a declarat că blocul condus de Netanyahu a suferit o „înfrângere zdrobitoare”, susținând că rezultatele inițiale arată un colaps total al susținerii pentru actualul guvern.
Gadi Eisenkot a afirmat că primele exit-poll-uri indică o lipsă de încredere în guvernul Netanyahu și a anunțat că va începe demersuri pentru înlocuirea acestuia, dacă rezultatele finale confirmă această tendință.
Pe de altă parte, Gadi Eisenkot exclude posibilitatea unei coaliții cu partidele arabe, făcând referire la intenția sa de a forma un guvern din partide de centru și de dreapta și de a iniția schimbări în politicile de securitate în viitor.
Contextul electoral și temele abordate
Alegerile au avut loc în condițiile în care temele principale au fost incidentele de securitate, în special eșecul guvernului în fața atacurilor Hamas și războiul din Gaza. Partidele de opoziție au promis anchete naționale pentru a investigala aceste eșecuri, iar rezultatele preliminare dau indicii despre nivelul încrederii populației în conducerea actuală.
Participarea ridicată a alegătorilor arabi a fost de asemenea un factor important, iar o prezență crescută în rândul acestora ar putea influența echilibrul politic, reducând șansele unui guvern susținut de Netanyahu și sporind poziția opoziției.
Procedura electorală și următorii pași
Primele rezultate oficiale parțiale vor fi anunțate după închiderea secțiilor de votare, la ora 22:00, iar numărătoarea voturilor va continua și în cursul zilei următoare. Primele estimări ale exit-pollurilor indică un rezultat foarte apropiat între principalele tabere, însă fără o majoritate solidă pentru niciuna. Negocierile pentru formarea guvernului sunt în derulare, iar dacă nu se va găsi o majoritate, rămâne posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.
Prezența la vot a fost de 74,3% la ora 20:00, depășind nivelul anului anterior, și reflectă o implicare crescută a cetățenilor în procesul electoral, chiar după atacurile din 7 octombrie.
