Premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderul partidului Yashar, Gadi Eisenkot, sunt în centrul atenției în contextul alegerilor parlamentare din Israel, ultimele rezultate indicând un proces electoral extrem de disputat și o stare de incertitudine politică.
Rezultate preliminare și context electoral
La închiderea urnelor, prezența la vot a atins 77,7%, cea mai ridicată din 1999, fiind înregistrată în jurul orei 22:00, conform datelor Comisiei Electorale Centrale. Aproximativ 5,7 milioane de israelieni au votat, iar procentul implica o participare record pentru această perioadă. La ora 20:00, prezența a fost de 74,3%, depășind nivelul de 66,3% din 2022, fiind cea mai mare din 1988 până în prezent.
Rezultatele exit-pollurilor indică faptul că Partidul Likud, condus de Netanyahu, ar urma să obțină aproximativ 25 de mandate din cele 120 ale Knessetului, în timp ce Yashar, condus de Eisenkot, s-ar putea bucura de circa 21 de mandate. Blocul de opoziție ar avea în total 53 de mandate, iar cele ale candidatului Netanyahu ar fi estimative la 50, după unele sondaje, însă rezultate finale încă nu sunt definitive.
Starea politică și posibilitățile pentru formarea guvernului
Niciuna dintre tabere nu are suficiente mandate pentru a forma o majoritate de 61 de locuri, ceea ce face dificilă constituirea rapidă a unei noi coaliții de guvernare. Conform estimărilor, Likud și susținătorii săi nu dețin majoritatea necesară, dar Netanyahu are șanse să primească primul mandat pentru formarea guvernului, având în vedere că este partidul cel mai mare din Parlament.
În lipsa unei majorități, există posibilitatea repetării alegerilor, situație istorică pentru Israel între 2019 și 2022, când au fost organizate cinci runde electorale consecutive.
Primele rezultate oficiale parțiale vor fi comunicate în cursul nopții, după ce numărătoarea voturilor va fi finalizată.
Impactul participării și rolul factorilor externi
Prezența la vot a fost de 74,3% la ora 20:00, față de 66,3% în 2022 în aceeași interval și mai ridicată decât orice altă dată în perioada respectivă din 1988. Peste 5,4 milioane de israelieni s-au prezentat în urne până la acea oră.
Participarea alegătorilor arabi, care reprezintă aproximativ o cincime din populație, ar putea influența rezultatul alegerilor. O prezență ridicată în rândul acestora ar putea diminua șansele coaliției condusă de Netanyahu de a obține o majoritate și ar putea complica formarea guvernului.
Contextul securitar și pozițiile candidaților
Atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de conflictele din Gaza, Liban și Iran, domină campania electorală. Partidele de opoziție solicită o anchetă națională privind eșecurile de securitate care au permis atacul din 7 octombrie, însă guvernul Netanyahu s-a opus acestor inițiative.
Gadi Eisenkot, care a avut o carieră de aproape 40 de ani în armată, inclusiv ca șef al Statului Major între 2015 și 2019, a promis, dacă va ajunge la conducerea Guvernului, eliminarea structurilor Hamas în 18 luni, considerând că războiul din Gaza nu și-a atins obiectivele, iar Hamas continuă să controleze teritoriul.
Pentru el, rezultatul alegerilor reprezintă o șansă de a aduce schimbări în politica de securitate, în timp ce Netanyahu încearcă să-și păstreze poziția, atrăgând susținerea prin apeluri la participare masivă la vot și prin valorificarea sprijinului internațional, inclusiv din partea SUA.
Posibilii pași următori
Dacă niciunul dintre candidați nu va reuși în următoarele să formeze un guvern majoritar, Israelul poate fi nevoit să organizeze alegeri suplimentare. În cazul în care va reuși, majoritatea de cel puțin 61 de mandate va fi necesară pentru a asigura stabilitatea guvernamentală.
Impactul participării alegătorilor arabi și al negocierilor ulterioare va juca un rol decisiv în configurarea noii coaliții de guvernare. În prezent, rezultatele preliminare indică o situație politică complicată, cu multiple scenarii posibile.
