Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins acuzațiile formulate de Partidul Național Liberal (PNL) referitoare la modificarea legislației partidelor politice, susținând că proiectul are ca scop simplificarea procedurilor și nu urmărește blocarea unei eventuale alianțe între PNL și USR în anul 2028. În același timp, AEP reafirmă autonomia și caracterul apolitic al instituției și solicită implicarea Partidului Național Liberal în procesul legislativ.
Reacția la acuzațiile politice
AEP afirmă că activitatea sa trebuie să rămână în afara disputelor politice și respinge încercările de politizare a reformei. În comunicat, se subliniază că necesitatea reformei a fost deja analizată într-un raport transmis Parlamentului. Instituția cere reprezentanților PNL din comisiile juridice să contribuie activ la dezbatere și adoptare.
Proiectul de modificare legislativă și obiectivele sale
Președintele AEP explică că propunerea de înlocuire a procedurii de înregistrare a partidelor de la instanță la AEP urmărește simplificarea formalităților, făcând trimitere la exemple din alte state europene. În viziunea sa, alte țări au modele similare, precum Cipru, unde sunt necesari 100 de membri fondatori, sau Croația, unde sunt solicitați 300 de membri. În Germania, pentru înființarea unui partid, este nevoie de 10.000 de susținători pentru a putea candida.
Numărul minim de membri și denumirea partidelor
Propunerea de creștere de la trei la o sută a numărului minim de membri fondatori pentru înființarea unui partid se bazează pe analiza legislației din alte țări. Țuțuianu precizează că, în Cipru, numărul minim este de 100, în Croația, 300, iar în Germania, 10.000.
De asemenea, el susține că denumirile partidelor trebuie să fie suficient de diferite pentru a evita confuzia alegătorilor. Potrivit oficialului, denumirile nu trebuie să inducă în eroare și trebuie să fie distincte de cele ale altor asociații sau fundații.
Punctul de vedere al PNL și poziția AEP
Partidul Național Liberal a transmis vineri că nu susține modificarea Legii partidelor politice, însă AEP reacționează și afirmă că activitatea sa trebuie să fie independentă de disputele dintre partide. În comunicat, instituția subliniază că nu intenționează să favoreze vreo formațiune politică și că revizuirea legislației are ca obiectiv corectitudinea procesului electoral.
Proiecte legislative și aspecte procedural
AEP menționează că în ultimul semestru au fost elaborate cinci proiecte legislative pentru modernizarea sistemului electoral. Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice, transpunerea directivelor europene pentru alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea instituției și modificarea legislației partidelor.
Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare, neparlamentare, ai societății civile și mediului universitar. În același timp, AEP lucrează la un proiect privind finanțarea partidelor și campaniile electorale, precum și la un proiect de lege pentru organizarea Autorității Electorale Permanente.
Probleme legislative și statutul instituției
AEP atrage atenția că Regulamentul său de organizare și funcționare, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost încă aprobat. Instituția susține că acuzațiile privind favorizarea anumitor partide sunt nefondate și rezultă din încercări de politizare.
Potrivit AEP, reformele propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, sporirea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral. Instituția afirmă că se află sub autoritatea Parlamentului și că autonomia sa trebuie să fie respectată și protejată, inclusiv în declarațiile publice.