În contextul unei crize economice și comparativ cu alte state europene (de exemplu, Ungaria, cu buget aprobat din iunie 2025), România încă nu are stabilit un buget național pentru anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta va fi aprobat până la sfârșitul lunii februarie. Specialiști în economie au discutat despre impactul acestei amânări și despre modelele de elaborare a bugetelor în alte țări europene. De asemenea, au fost analizate motivațiile din spatele întârzierii de către decidenții politici. Ambele perspective au convenit că, indiferent de structura bugetului pentru 2026, reforma administrativă este esențială pentru reducerea deficitului record – cel mai mare din Uniunea Europeană – și pentru ieșirea din cercul vicios al datoriei publice, alimentată de împrumuturi externe costisitoare.
Referitor la situația bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a confirmat că documentul va fi finalizat până în luna februarie, după consultări cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Se așteaptă ca bugetul să fie aprobat până la sfârșitul lunii februarie. Totuși, acest proces nu depinde exclusiv de Guvern, ci presupune discuții în Parlament, care va juca un rol decisiv în finalizare.” a afirmat premierul în cadrul unei intervenții televizate.
Premierul a adăugat că alocația pentru investiții în acest an va fi în principal fundamentată pe absorbția fondurilor europene.
O oportunitate neașteptată: „Vor putea fi alocate încă 15 miliarde de lei„
În opinia analistului Adrian Negrescu, anunțul ministrului Finanțelor despre un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 reprezintă un aspect favorabil, însă trebuie analizat în contextul planului bugetar pentru 2026. Amânarea elaborării bugetului aduce un avantaj temporar, oferindu-ne un surplus de 15 miliarde de lei, o sumă semnificativă față de cheltuielile planificate pentru 2026. Totuși, proiecția pentru 2026 trebuie să fie realistă, avertizează expertul.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- Am primit o gură de oxigen neașteptată din punct de vedere financial prin anunțul ministrului Nazare conform căruia deficitul bugetar la sfârșitul lui 2025 a fost de 7,7%, sub estimările inițiale de 8,4%. Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2026 dispune de încă 15 miliarde de lei, bani considerabil în raport cu cheltuielile planificate pentru acest an.
Necesară reforma reală a administrației publice
Analistul Adrian Negrescu evidențiază că bugetul pentru acest an trebuie să integreze reforma promițată a administrației publice, deoarece fără reduceri în cheltuieli, deficitul va continua să fie ridicat, perpetuând dependența de împrumuturi cu costuri uriașe.
- Este esențial ca reforma administrației locale să fie implementată, altfel cheltuielile bugetare vor rămâne în continuare ridicate. Cât timp aceste măsuri nu sunt adoptate, crește riscul unor împrumuturi suplimentare.Impunerea unor măsuri de reducere a cheltuielilor, susținute în cele din urmă de Parlament, va fi decisivă pentru un buget realist, menit să scadă deficitul până în limitele de 6-6,2-6,3% în 2027.
- Guvernul a asteptat până să observe rezultatele încercărilor companiilor de a-și plăti dividendele din anii anteriori, în condițiile creșterii impozitului pe dividend la 16% de la 10%. Această strategie poate duce la încasări fără precedent din dividende în ultimii 20 de ani, oferind o perspectivă favorabilă asupra deficitului final din 2025.
- Este de așteptat ca bugetul să fie aprobat, fiind un pas spre consolidarea disipinei fiscale. Multe posturi bugetate, dar neocupate, vor fi restructure în cadrul reformei, atingând economii semnificative, chiar dacă impactul lor nu va fi uriaș.
”De unde trebuie să se realizeze reducerile„
Expertul economic afirmă că reforma administrației este critică și că, fără reducerea cheltuielilor, datoria publică va continua să crească. Este necesar ca și administrația locală să implementeze măsuri de tăiere a cheltuielilor, pentru a evita perpetuarea ciclului împrumuturilor.
- Se impune reducerea cheltuielilor și reorganizarea administrației locale, pentru a evita dependența de noi împrumuturi. În prezent, România are un buget de aproape 400 de miliarde de euro, cu o datorie suplimentară de circa 50 de miliarde de euro pentru plata obligațiilor asumate.
- Este esențial ca măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, aprobate de Parlament, să fie implementate, pentru a construi un buget realist, respectând obiectivul de deficit pentru anul 2027, estimat între 6 și 6,3%.
- Legea privind bugetul pentru 2026 va fi un moment crucial în procesul de reformă a statului. Creșterile de taxe ar putea genera recesiune, astfel încât doar o reformare a administrației, reducerea evaziunii fiscale și sprijinirea economiei pot duce la atingerea obiectivului de deficit.
Propunerile lui Bolojan pentru limitarea cheltuielilor
O altă cauză pentru întârzierea aprobării bugetului o reprezintă intenția guvernului de a crește veniturile din dividende. Adrian Negrescu consideră că acest tip de încasări va fi unul fără precedent în ultimele două decenii. În același timp, autoritățile locale trebuie să fie mai prudent și să reducă cheltuielile.
„Aprobarea bugetului cu întârziere, paradoxal, ajută guvernul. Impune autorităților să gestioneze cheltuielile în limite stricte până în momentul adoptării bugetului, ceea ce duce la economii considerabile. Cu cât procesul de aprobare se amână, cu atât se economisește la cheltuieli, deoarece instituțiile și primăriile sunt obligate să respecte cotele stabilite de lege pentru primele luni ale anului 2026.
„Deși abia în februarie va fi adoptat bugetul, această situație reprezintă, în fond, o măsură de austeritate. În același timp, această strategie contribuie la reducerea deficitului bugetar, însă ridică întrebări privind predictibilitatea utilizării fondurilor publice, dat fiind întârzierea îndeplinirii prevederilor legale.”
