**Evenimentul „Economist Romania Government Roundtable 2026” a reunite lideri politici, experți și reprezentanți internaționali pentru discuții pe teme de securitate, economie și integrare europeană**
În perioada 26-28 februarie, Bucureștiul a fost gazda conferinței „Economist Romania Government Roundtable 2026”, un eveniment de trei zile în care s-au discutat provocări globale și regionale, cu accent pe evoluția României și contextul geopolitic actual. La întâlnire au participat oficiali de rang înalt, printre care președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu și premieri din regiune, precum Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu.
**Participanți și subiecte abordate**
Evenimentul a reunit șefi de stat, miniștri, guvernatori ai băncilor centrale, pentru a dezbate securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și evoluția procesului de integrare europeană. Au fost prezenți și oficiali europeni și internaționali, precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din NATO și economistul Daron Acemoglu.
Valori ale participanților au fost reprezentate și de guvernatori de bănci centrale, între care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, precum și de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și ai industriei energetice globale.
**România: istorie și provocări actuale**
Președintele României, Nicușor Dan, a evidențiat evoluția istorică a țării sale și capacitatea de adaptare la crize. El a menționat că, din 1990 până în prezent, transformarea economică a României a fost una în rapidă recuperare, considerată o poveste de succes după perioadele dificile ale primului și celui de-al doilea război mondial și ale regimului comunist.
Dan a prezentat creșterea PIB-ului și progresul în salarii și indicatori economici, indicând o creștere a parității puterii de cumpărare de la 26% în 2000 la aproximativ 78% în 2024. În analiza prezentată, a atras atenția asupra riscurilor generate de atacurile hibride, războiul informațional și problemele internaționale care afectează economiile europene.
Liderul a subliniat importanța consolidării instituțiilor și a reformelor structurale, citând propunerile economistului Daron Acemoglu. El a pledat pentru accelerarea integrării pieței unice europene în domenii precum energie, servicii financiare și infrastructură digitală, un punct susținut și de Enrico Letta.
**Republica Moldova și echilibrul regional**
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a transmis, într-un mesaj video, despre presiunile externe și situația de stabilitate a țării. Ea a afirmat că încercările Moscovei de destabilizare a Republicii Moldova au eșuat, iar țara a dovedit rezistență în fața acestor provocări.
Sandu a accentuat rolul Ucrainei în menținerea stabilității regionale și a evidențiat sprijinul european ca fiind esențial în procesul de reforme și apropiere de Uniunea Europeană. În același timp, a subliniat importanța cooperării cu România și impactul acesteia asupra eforturilor de integrare.
**Contextul global și criza energetică**
Discuțiile s-au extins asupra crizelor actuale, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile asupra energiei globale. A fost trasă o concluzie privind efectele acestor evenimente asupra fluxurilor comerciale și asupra piețelor volatile.
România traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară pentru a face față instabilității economice. Participanții au evidențiat dificultățile cauzate de aceste crize și necesitatea cooperării internaționale pentru gestionarea impactului.
**Efectele crizei energetice și rolul băncilor centrale**
Oficiali precum Mugur Isărescu și Yannis Stournaras au discutat despre efectele crizei energetice globale și impactul asupra inflației. Isărescu a afirmat că pasivitatea nu este o opțiune în fața crizelor și a subliniat necesitatea unor politici proactive și coordonare între politica fiscală și cea monetară. El a evidențiat și importanța acțiunilor rapide pentru stabilizarea economiei.
Yannis Stournaras a atras atenția asupra duratei efectelor șocurilor energetice și a presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor.
**Securitate și apărare europeană**
Un alt punct central al evenimentului a fost discuția despre arhitectura de securitate a Europei, unde Tarja Jaakkola de la NATO a explicat contribuția alianței la dezvoltarea industriei de apărare și a capacităților europene.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a anunțat că 40% din bugetul ministerului este alocat noilor investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au menționat dezvoltarea strategiei de apărare a UE, semnalând însă lipsa unei strategii de securitate energetică coerente. Aceștia au subliniat că Europa trebuie să depășească Pactul verde și să creeze o piață unică a energiei pentru a evita recurența crizelor.
**România: provocări și direcții strategice**
Prim-ministrul Ilie Bolojan a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică și despre necesitatea consolidării acesteia prin extinderea UE spre Est și investiții în coridoare energetice. El a subliniat că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică trebuie abordate împreună.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a afirmat că țara sa acționează concret în procesul de aderare la UE, scoțând în evidență faptul că „face lucruri pe nume, nu doar vorbește”. Întregul eveniment a ilustrat preocuparea pentru stabilitatea regională și pentru consolidarea poziției României și a Republicii Moldova în contextul actual.
Evenimentul s-a încheiat cu angajamente ferme pentru aprofundarea cooperării și adaptarea la provocările geopolitice și economice ale vremurilor.
