Uniunea Europeană dorește o creștere a deportărilor și propune crearea de „centre de returnare” pentru refuzatul solicitanților de azil în țări terțe.
Conform Comisiei Europene, doar 20% dintre persoanele cu ordine de expulzare sunt efectiv îndepărtate din Uniunea Europeană. Această situație a condus la prezentarea unui „Sistem european de returnare” la Strasbourg, ca potențială soluționare.
Inițiativa urmărește stabilirea unui standard pentru toți cei 27 de membri ai blocului comunitar și permite autorităților naționale să aplice ordine de deportare emise de alte state membre. Această clarificare a lipsei de reguli din acordul UE privind migrația și azilul din anul trecut.
„Sistemul european trebuie să precizeze clar că, atunci când cineva primește o decizie de returnare, i se solicită părăsirea nu doar a țării, ci a întregii Uniuni Europene”, a declarat comisarul UE pentru Migrație, Magnus Brunner.
Brunner a subliniat că rata actuală de deportare de 20% este „neacceptabilă”:
„Orice creștere a acestei rate este benefică, însă nu dorim stabilirea unor cifre specifice”, a adăugat acesta.
Pentru succesul propunerii, UE trebuie să coopereze cu țările de origine pentru reintegrarea cetățenilor înapoi. Brunner recunoaște necesitatea unor eforturi mai ample în această direcție.
Comisar european: Sunt necesare soluții inovatoare pentru gestionarea migrației neregulamentare și a cererilor de azil
„Centrele de returnare”, un termen alternativ pentru centrele de deportare, ar fi destinate exclusiv persoanelor cu cererile de azil respinse, excluzând minorii neînsoțiți. Brunner a menționat importanța respectării drepturilor internaționale și a drepturilor omului în orice acord viitor.
UE nu va gestiona direct aceste centre, aflate potențial în Europa sau în alte țări, ci va crea cadrul legal pentru negocieri între statele membre și țările non-UE doritoare să primească solicitanții respinși.
Sistemul propus se diferențiază de acordul existent, dar ineficient, între Italia și Albania pentru relocarea procesării cererilor de azil.
În trecut, planul italian a fost salutat ca o soluție neobișnuită, însă a întâmpinat probleme juridice și a fost blocat de instanțe.
Brunner a reiterat necesitatea de soluții inovatoare pentru a face față migrației neregulamentare și azilului, o temă frecvent exploatată politic.
Propunerea cuprinde și măsuri mai severe pentru cei care evită deportările și extinde detenția solicitanților de azil considerați un risc pentru securitate de la 18 la 24 de luni. Comisia nu a oferit date despre numărul de persoane considerate risc de securitate.
Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a afirmat că, deși mai dure, propunerile sunt corecte și ar motiva migranții să părăsească voluntar zona înainte de expulzarea forțată.
Organizațiile pentru drepturile migranților critică această reformă, considerând că aceasta subminează dreptul la azil și sporește detențiile.
Propunerea va fi supusă aprobării Parlamentului European și statelor membre.