La Editura EIKON (București) este disponibilă noua carte a poetului, prozatorului și eseistului Ion Munteanu, intitulată ”În vecinătatea sfinților / Convorbiri cu Tudor Nedelcea”. Aceasta prezintă o vastă și complexă analiză a intelectualului Tudor Nedelcea, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani.
Născut la 23 martie 1945, în satul Valea Ursului, comuna Tâmna, județul Mehedinți, Tudor Nedelcea este un critic literar, istoric literar, prozator, jurnalist și editor de prestigiu. După absolvirea Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin, a urmat studii de biblioteconomie la Institutul Pedagogic București (1964-1967). Următoarele studii la Facultatea de Limba și Literatura Română de la Universitatea din București (1967-1971) s-au finalizat cu susținerea tezei de doctorat în 1983: Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (sub coordonarea academicianului Dan Simonescu). Cu acordul autorului, prezentăm un fragment din volum (paginile 98, 99 și 100) dedicat marelui Marin Sorescu.
Sorescu și Revoluția din 1989
Ion Munteanu: Ați relatat cândva despre propunerea adresată lui Marin Sorescu de a candida la funcția de președinte. Vă rog să detaliați.
Tudor Nedelcea: Am aflat această informație de la doamna Virginia Sorescu, după decesul soțului. Pe 22 decembrie 1989, la ora 10:00, actorul Ion Caramitru s-a prezentat la domiciliul lui Sorescu și l-a încurajat să participe la televiziunea națională. Sorescu a răspuns caracteristic: „Mergeți voi înainte, țineți-mi loc, că vin și eu.” Însă, nu a mai participat. Alte persoane au fost luate în calcul, în contextul căutării unui lider înlocuitor, precum Marian Munteanu, care a refuzat o propunere. Sorescu era o figură cunoscută internațional și existau temeri legate de posibilitatea de manipulare a sa. I s-a cerut să recunoască „Declarația de la Budapesta”, care susținea o concepție diferită despre Transilvania și includea semnături contestate din punct de vedere patriotic. Sorescu a refuzat.
Revoluție sau lovitură de stat?
Evenimentele au avut caracterul unei revoluții, datorită schimbării radicale a sistemului politic, social și economic. În același timp, prezența unor agenți infiltrați demonstrează un aspect de lovitură de stat, în special în evenimentele de la Timișoara. Încă mai sunt dezbateri despre implicațiile Revoluției. Anumite acuzații, cu cifre controversate despre victime, sunt discutate fără a se explora cauzele profunde. De ce „Declarația de la Budapesta” nu este considerată un act de trădare națională, cum a susținut Ion Rațiu în 1989?
Opoziția față de anumite divulgări a dus la procese și alte consecințe negative. De exemplu, publicarea unui articol în revista „Caiete critice” m-a costat pierderea locului de muncă. Mulțumiri speciale merg către sora mea și prelatul care m-au sprijinit financiar în momentele dificile. Nevoia de a-mi asigura existența m-a determinat să recurg la măsuri extreme de supraviețuire.
Ion Munteanu: Cum și-a perceput Sorescu propria sa viață?
Tudor Nedelcea: În scrisorile sale din tinerețe, Sorescu își exprima surpriza față de mizeria socială. Poemul „Maratonist” este o analiză a vremii tulburi și a victoriei scriitorului asupra circumstanțelor.
… (Continutul suplimentar despre „Zilele Sorescu” și alte informatii)..
Din păcate, inițiativa „Zilele Sorescu” de la Craiova nu mai este implementată în prezent.
(Semnătură: Ion Jianu)
