Economia României se confruntă cu o încetinire semnificativă și cu semne de incertitudine privind viitorul. În primul semestru al anului 2025, creșterea economică a țării a fost de doar 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În plus, majoritatea organismelor financiare internaționale și-au revizuit prognozele în scădere, din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România înregistrează în prezent cea mai mare inflație din Europa, de aproape 9%.
Situație dificilă a economiei României
Creșterea economică a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea asupra bugetului public limitează capacitatea statului de a susține economia. În acest context, sistemul bancar rămâne principalul canal de finanțare pentru companii, întreprinderi mici și mijlocii, precum și pentru gospodării. De asemenea, premierul Ilie Bolojan afirmă că România se află într-o situație economică dificilă, fiind foarte probabil ca țara să intre în recesiune tehnică.
Realitatea dură din România reflectă o problemă mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc pentru stabilitatea financiară a continentului nu mai este fragilitatea sistemului bancar, ci stagnarea economică. Economia Europei a stagnat pe parcursul anilor și a devenit mai vulnerabilă, fiind mai puțin dispusă să își asume riscuri pentru investiții și dezvoltare.
Sistemul de reglementare european este prea complex, lent și rigid pentru economia modernă
Miniștrii de finanțe din cadrul Uniunii Europene au solicitat în unanimitate Comisiei Europene simplificarea și eficientizarea cadrului de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, chiar dacă au interese divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare european este prea dificil, prea complicat și prea lent pentru economia actuală. După mai mult de un deceniu, Europa se confruntă cu restrângerea capacității băncilor de a alimenta economia reală, iar actualul context geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și o competiție globală acerbă, transformă această restricție într-un pericol real.
Creditele bancare reprezintă 80% din finanțarea datoriei pentru sectorul privat
Economia europeană se bazează pe creditele bancare, care asigură aproximativ 80% din finanțarea datoriilor companiilor mari. Problema se intensifică din cauza suprapunerii de reglementări, care, pe lângă cerințele de capital, impun plăți suplimentare și așteptări conservatoare ce funcționează ca obligații noi de capital. Conform estimărilor, aceste cerințe reduc capacitatea de creditare a băncilor europene cu între 2,4 și 4,1 trilioane de euro, echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau finanțarea necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei, în total.
Abordarea altor mari economii în fața acestei situații
În timp ce Europa întârzie implementarea unor măsuri esențiale, alte economii înregistrează ajustări ale politicilor monetare. Statele Unite au relaxat cerințele importante din pachetul „Basel III”, reducând condițiile de capital pentru a susține creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul Statelor Unite, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a elibera resurse de finanțare. Mesajul comun este clar: „Pentru a stimula creșterea economică, este esențial să nu se restricționeze excesiv instituțiile financiare care susțin economia”.
Imagine: Directorul general al JP Morgan, Jamie Dimon, în timpul inaugurării noii sedii din Paris, Franța, 29 iunie 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS
Europa dispune de resursele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial inovator considerabil. Ceea ce lipsește însă este un cadru care să transforme stabilitatea economică într-un motor de creștere, nu într-o piedică. Directorul executiv al J.P. Morgan afirmă că slăbiciunea Europei nu reprezintă doar o problemă internă, ci devine și un risc global, iar stagnarea sa crește vulnerabilitatea și diminuarea semnificației strategice a continentului.
Recomandarea specialiștilor:
România încetinește procesul economic, în timp ce Bulgaria și Ungaria accelerează. Țările vecine stabilesc bugete predictibile și urmăresc performanță economică, în timp ce România menține un ritm lent. Bolojan anunță că bugetul actual va fi prelungit până în ianuarie 2026.
România avansează în topul țărilor cu cea mai ridicată inflație din UE, aproape de 9%, comparativ cu media europeană de 2,4%, situându-se astfel la dublul valorii următoarei țări din clasament.
