Blue Monday nu are fundament științific, însă depresia resimțită exclusiv în lunile de iarnă are o bază solidă și poartă numele de tulburare afectivă sezonieră (TAS). Psihologul și psihoterapeutul Lidia Rusu explică originea mitului celei mai triste zile a anului și modul în care putem diferenția între tristețea provocată de trecerea sărbătorilor și simptomele depresiei sezoniere.
În fiecare ianuarie, se reia ideea că a treia zi de luni din lună ar fi „cea mai tristă zi din an”. Anul acesta, această zi pică pe 19 ianuarie. Conceptul de Blue Monday este preluat anual de mass-media și de mediul online pentru explicații legate de oboseală, lipsă de motivație sau tristețe după perioadele festive. Deși pare plauzibil, această teorie nu are sprijin clinic și nu este recunoscută de specialiști în psihologie sau psihiatrie.
Totuși, emoțiile negative din această perioadă sunt reale pentru mulți oameni. Reducerea zilelor de lumină naturală, temperaturile scăzute, revenirea la rutină și presiunea începutului de an pot influența starea emoțională. Psihoterapeutul Lidia Rusu (FOTO) ne vorbește despre cum a apărut mitul Blue Monday și ce spune știința despre acest fenomen. Mai ales, cum putem distinge între un disconfort emoțional obișnuit și o problemă care necesită intervenție specializată.
Este „Lunea Albastră” un fenomen psihologic verificat științific sau doar un mit mediatic construit pe factori sezonieri naturali? Care este originea acestui concept?
Blue Monday („Lunea Albastră”), considerată „cea mai tristă zi a anului”, reprezintă un mit, nu un fenomen confirmat științific. Conceptul provine de la psihologul dr. Cliff Arnall, care în 2004 a încercat să stimuleze rezervările pentru vacanțe, având ca scop creșterea vânzărilor pentru agenția Sky Travel. Ideea de a planifica o escapadă era menită să inducă o stare de bine și să ofere un scop, ca modalitate de combatere a depresiei din Blue Monday. În teoria sa, Arnall a luat în calcul factori precum vremea rece, situația financiară precară după sărbători, încheierea perioadei de fericire din timpul sezonului festiv, scăderea motivației și nevoia de a reacționa, prin revenirea la muncă. Totuși, acest concept nu a fost validat științific, iar Arnall a renunțat ulterior la idee, promovând abordări mai eficiente pentru sănătatea mentală.
Ce spune cercetarea despre Blue Monday? Există un fundament clinic sau psihologic pentru această „zi cea mai tristă”?
Tristețea și depresia pot fi resimțite diferit de fiecare individ, având diverse durate și intensități. Aceste stări nu pot fi reduse la o singură zi. Deși în luna ianuarie pot apărea sentimente de tristețe din motive precum vremea nefavorabilă, expunerea redusă la lumină sau revenirea la rutina, nu există dovezi științifice pentru a susține ideea unei zile specifice ca fiind cea mai pesimistă. În schimb, depresia sezonieră, cunoscută drept tulburare afectivă sezonieră (TAS), are o bază dovedită științific și a fost introdusă în 1984 de Norman Rosenthal, fiind recunoscută oficial de Asociația Americană de Psihiatrie în 1987.
De ce mulți oameni se simt totuși mai obosiți sau mai triști în aceste perioade, chiar dacă teoria nu este validată științific? Cum explicăm aceste emoții acționând în același timp ca fenomene reale?
Reale, însă mai adesea asociate cu tulburarea afectivă sezonieră decât cu Blue Monday, aceste sentimente pot fi influențate și de efectul „profeției autoîmplinite”. Dacă cineva se așteaptă să se simtă trist în această zi, acele anticipări pot influența efectiv starea, comportamentul și atitudinea. De asemenea, influența socială, informațiile primite din mass-media și mediul online pot amplifica aceste emoții negative.
CDe ce pare că Blue Monday a câștigat popularitate în ultimii doi-trei ani?
Consider căBlue Monday și-a consolidat popularitatea în ultimii ani, deoarece conștientizarea sănătății mentale a crescut atât în mediul online, cât și în cel offline. Oamenii caută să înțeleagă ce se întâmplă cu ei și ce anume determină anumite stări, ceea ce le conferă un sentiment de control și sens. Astfel, mitul a devenit o oportunitate de a normalize și discuta despre emoțiile negative, pe care în trecut le ignoram sau le minimalizăm.
Ce factori psihologici și sociali pot amplifica stările negative lunar începutul de an?
La începutul anului, factorii precum vremea rece, zilele scurte și reducerea activităților sociale pot genera sentiment de izolare și tristețe. Presiunea sărbătorilor, cu liste lungi de sarcini, stresul financiar și obligațiile familiale, pot duce la epuizare și chiar la depresie. De asemenea, așteptările legate de rezoluțiile de Anul Nou sau schimbările importante pot amplifica aceste stări dacă sunt combinate cu factori psihologici pre-existenti, cum ar fi stresul accentuat, traumele anterioare sau modul rigid de gândire.
Ce impact are lipsa expunerii naturale la lumină din luna ianuarie asupra reglării emoționale?
Reducerea expunerii la lumina naturală afectează nivelul de serotonină, hormon cheie în reglarea emoțiilor, somnului, digestiei și memoriei. În lunile calde, nivelul serotoninei este mai ridicat, generând o stare de bine, însă în iarnă nivelurile scad, fiind asociate cu depresia și anxietatea. Lipsa luminii naturale, combinată cu expunerea insuficientă la lumină artificială, poate perturba ritmul circadian, determinând oboseală, somnolență și stări de apatie, care influențează negativ starea emoțională.
Care este diferența între tulburarea afectivă sezonieră și depresia majoră?
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) manifestă simptome similare depresiei, dar are o evoluție sezonieră, apărând de obicei iarna și durează aproximativ 4-5 luni. În schimb, depresia majoră poate apărea oricând și poate dura mai mult sau mai puțin, fiind mai puțin previzibilă. TAS are un caracter ciclic și strict sezonier, având intervale regulate de recurență.
Cum poate influența eticheta de „cea mai tristă zi” percepția asupra propriilor emoții?
Eticheta de „cea mai tristă zi” poate avea atât efecte pozitive, cât și negative. Este benefic pentru conștientizare, normalizare și discuții despre sănătatea mentală, făcând oamenii mai dispuși să își accepte emoțiile și să solicite sprijin. În același timp, riscă să minimalizeze gravitatea depresiei, încurajând ignorarea simptomelor sau atribuirea lor exclusiv acestei zile. De asemenea, poate induce sentimentul că tristețea în alte perioade ale anului este greșită sau anormală, reducând controlul persoanei asupra propriilor stări și limitând acțiunile de intervenție.
Totodată, eticheta poate alimenta fenomenul de „profecție autoîmplinită”: dacă cineva crede cu tărie că această zi va fi extrem de dificilă, acea așteptare poate genera, în mod subconștient, apariția sau accentuarea simptomelor negative.
Este posibil ca această etichetă să ascundă adesea depresia sau anxietatea? Cum distingem între disconfort normal și tulburare?
Da, această etichetă poate minimaliza simptomele reale și poate crea confuzie între o stare emoțională temporară și o problemă de sănătate mintală severă. Diferența se face în funcție de intensitate, durată și impactul asupra activităților cotidiene. În general, o stare de tristețe moderată, cu durată scurtă sau intermitentă, care nu afectează semnificativ funcționarea zilnică, nu indică o tulburare clinică. În schimb, depresia majoră se caracterizează printr-o tristețe profundă, gol interior, pierderea interesului pentru activități și afectarea gravă a capacitatii de a funcționa normal, simptome prezente pe termen lung, pentru cel puțin două săptămâni.
Cum poate un adult diferenția între o emoție firescă de început de an și un semnal de nevoie de sprijin specializat?
Un adult poate recunoaște dacă stările emoționale sunt temporare sau indică o problemă dacă evaluează intensitatea, momentul apariției și durata simptomelor, precum și impactul asupra vieții de zi cu zi. Dacă simptomele persistă sau devin copleșitoare, este recomandabil să solicite sprijin profesional de la un psihoterapeut sau medic psihiatru.
Care sunt câteva strategii simple, validate științific, pentru a gestiona această perioadă într-un mod sănătos, fără promisiuni nerealiste?
Pentru combaterea tulburării afective sezoniere, pot fi aplicate următoarele metode validate științific:
- Expunerea regulată la lumină naturală, preferabil dimineața sau la prânz. Aceasta stimulează nivelul de serotonină, îmbunătățind dispoziția și reglând ritmul circadian pentru un somn odihnitor. În lipsa ieșirii afară, se pot deschide larg draperiile pentru a fi cât mai aproape de sursa de lumină.
- Exercițiile fizice regulate, care eliberează endorfine și cresc nivelul de serotonină și dopamină, îmbunătățind starea de spirit și motivația.
- Menținerea unui program de somn constant și respectarea lui, inclusiv în weekend.
- Practica activităților plăcute, precum dansul, actoria, gătitul, cititul, pictura, mersul la teatru sau cinema, plimbările în natură sau participarea la evenimente locale.
- Consolidarea legăturilor sociale, prin întâlniri și conversații telefonice cu prieteni și familie.
- Perspectiva pozitivă asupra iernii, considerând această perioadă ca un moment pentru odihnă, activități recreative sau sporturi de sezon.
- Meditație și mindfulness.
- Întreținerea unui jurnal pentru exprimarea gândurilor și emoțiilor sau pentru exprimarea recunoștinței.
Aceste metode nu elimină total emoțiile negative, însă le facilitează gestionarea sănătoasă și adaptativă.
Pot fenomenele culturale și mediatic-cuponale să aducă și efecte pozitive, cum ar fi stimularea discuțiilor sincere despre sănătatea mentală? Cum pot fi acestea canalizate constructiv?
Fenomenul Blue Monday poate servi drept ocazie pentru conștientizare și normalizare a sănătății mentale, facilitând discuții deschise și oneste. Pentru o abordare constructivă, este esențial ca informațiile și soluțiile discutate să fie bazate pe dovezi științifice și să reflecte experiențele individuale ale fiecărei persoane.
Articol susținut de Regina Maria