Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a susținut recent diverse afirmații referitoare la situația energetică a României, în contextul ședinței PSD de luni, unde social-democrații au votat cu 97% împotriva actualului premier liberal. Verificarea acestor declarații relevă realitatea pieței de energie, precum și măsurile și evoluțiile din sector.
1. Prețul energiei în România
Bogdan Ivan a afirmat că, după 10 ani, România a avut cel mai mare preț al energiei din Uniunea Europeană, atribuind această situație „celor de dreapta”. El nu a specificat dacă se referă la prețul plătit de consumatori sau la prețul de pe bursă.
Prețul pentru consumatori a fost plafonat din 2021 până în iulie 2025, fiind unul dintre cele mai scăzute din UE.
În cazul prețului de pe bursă, România a înregistrat uneori cele mai mari valori din UE, iar altele cele mai mici, în funcție de factori precum consumul, producția și condițiile meteo.
Datele Eurostat pentru 2025 indică faptul că România se află pe locul patru în topul celor mai scumpe țări pentru energie destinată gospodăriilor, după Cehia, Polonia, Germania și Italia.
2. Declarația despre ieftinirea electricității
Ivan a spus că ieftinirea energiei electrice se datorează eforturilor PSD.
El a menționat că, între 2020 și 2025, în perioada plafonării, prețul energiei nu a crescut de cinci ori, ci a fost menținut la același nivel până la liberalizare.
După liberalizare, prețul pentru consumatorii Hidroelectrica a fost majorat cu 70%, de la 0,68-0,8 lei la 1 leu pe kWh, în timp ce pentru ceilalți clienți s-a dublat, de la 0,68-0,8 lei la 1,5 lei pe kWh.
În aceeași perioadă, prețurile din piață au scăzut pentru majoritatea furnizorilor.
3. Afirmații despre reglementări și analiza pieței
Ivan a spus că a început discuții pentru reducerea influenței traderilor și a introdus reguli pentru transparentizarea pieței.
El susține că a obligat traderii să depună garanții, dar această măsură a fost implementată de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), nu de Ministerul Energiei.
Evoluția prețurilor la ofertele din piață a fost determinată de liberalizare și de migrarea consumatorilor către furnizori cu tarife mai mici.
4. Problema „băieților deștepți” din energie
Ivan afirmă că a reușit să blocheze activități de speculație, dar această problemă respinsă ca fiind rezolvată a fost semnalată și de premierul Ilie Bolojan.
ANRE urmărește să modifice reglementări pentru a reduce influența acestor practici, însă, oficial, situația persistă.
5. Fondurile din PNRR pentru energie
Ministrul a menționat că a atras un miliard de euro pentru investiții în energie.
El susține că, între iulie 2022 și aprilie 2026, plățile din PNRR au crescut semnificativ.
În realitate, aceste plăți sunt rezultatul finalizării unor proiecte deja finanțate și al etapelor de decontare.
6. Măsuri privind prețul gazelor naturale
Ivan a declarat că, după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, România a propus Guvernului un mecanism menținerii prețului gazelor până în aprilie 2026, susținând că această măsură ar fi o reușită a unui ministru social-democrat.
De fapt, mecanismul a fost prezentat la începutul lunii februarie de premierul Bolojan și se referă la prețul gazelor, nu al energiei produse din gaze.
Termenul corect este aprilie 2027, iar măsura a fost discutată înainte de izbucnirea războiului, nu ca urmare a acestuia.
7. Închiderea centralelor pe cărbune
Ivan a spus că România a ales cea mai agresivă politică de decarbonizare din UE, cu termene de închidere ale centralelor pe cărbune până la sfârșitul lui 2025.
El a comparat această politică cu a Germaniei și Poloniei, care au stabilit termene pentru 2039 și, respectiv, 2049, iar în Germania unele turbine eoliene sunt repuse în funcțiune pentru a exploata zăcăminte de cărbune.
În realitate, angajamentul României de a închide centralele pe lignit a fost inclus în planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care a beneficiat de 2,5 miliarde de euro ajutor de stat.
Planul inițial prevedea construirea a două centrale pe gaz și a unui parc fotovoltaic până în decembrie 2025, urmată de închiderea centralelor pe cărbune, însă termenul de finalizare nu a fost respectat, iar România a solicitat amânarea.
8. Proiectul „fabrica de inteligență artificială”
Ivan a vorbit despre un proiect pentru o fabrică de inteligență artificială la Cernavodă, estimată la valoarea de 5 miliarde de euro, susținând că va crea un hub energetic și de tehnologia informației.
În realitate, România are în derulare sau planificate mai multe proiecte de energie, precum modernizarea reactorului de la Cernavodă, reactoarele 3 și 4, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești și proiecte de energie fotovoltaică.
Menționarea acestei „fabrici” a părut a fi o prezentare ambiguă, având în vedere existența acestor inițiative.
9. Prețul motorinei și declarațiile despre criză
Ivan a afirmat că, dacă nu ar fi fost soluția PSD pentru reducerea prețului, prețul motorinei ar fi ajuns la 10 lei.
El a susținut că a propus declararea crizei pentru a gestiona scumpirea carburanților.
În realitate, la începutul războiului, oficial, Ivan a sfătuit că o creștere de 3-5 bani pe litru era justificată și a respins alert pentru prețul de 10 lei, calificând prognozele de acel nivel drept „minciuni sfruntate”.
Ulterior, s-a răzgândit, acceptând existenta riscului de preț mai mare.
Ministrul Bogdan Ivan a prezentat o serie de afirmații despre politica energetică a României, însă multe dintre acestea nu corespondează cu datele concrete și realitatea sectorului.