Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavodă a repornit Reactorul 1 după aproape trei luni de oprire, fiind reintegrată în Sistemul Energetic Național, iar decizia privind reluarea funcționării Reactorului 2 urmează să fie luată luni. Această revenire în funcțiune a survenit după condițiile favorabile legate de nivelul apei din Dunăre, esențial pentru funcționarea unității.
Reporarea Reactorului 1 de la Cernavodă
Reactorul 1 a fost readus în funcțiune vineri, 6 noiembrie, după ce a fost oprit pentru aproape trei luni din cauza debitului scăzut al Dunării. Potrivit datelor Transelectrica, duminică, 8 noiembrie, la ora 10:30, aproximativ 600 MW de energie nucleară proveneau de la acest reactor, reprezentând 10,78% din producția totală în Sistemul Energetic Național.
Producția energetică și componenta nucleară
La ora menționată, sistemul energetic total avea o producție de 5.542 MW. Din această sumă, fotovoltaicul producea 1.983 MW, hidrocarburile 1.550 MW, fiind urmate de nuclear cu 597 MW. Restul era asigurat de cărbunele (579 MW), hidro (414 MW), energii eoliană (264 MW), instalații de stocare (80 MW) și biomasa (71 MW).
Decizia pentru repornirea Reactorului 2
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat sâmbătă, 7 noiembrie, că premisele pentru repornirea Reactorului 2 sunt favorabile, fiind în evaluare în zilele următoare. El a precizat că decizia va fi luată luni, în urma analizelor legate de nivelul Dunării și influența funcționării Reactorului 1 asupra celui de-al doilea.
Factorii tehnici și condițiile pentru reluarea funcționării
Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a subliniat complexitatea procesului de repornire a Reactorului 2, explicând că nu doar nivelul apei din Dunăre este determinant. În prezent, nivelul măsurat la Cernavodă este de 2,08 metri, apropiat de limita minimă necesară pentru funcționarea Unității 1.
Urjan a explicat că nivelul apei trebuie să crească cu cel puțin 10-15 centimetri pentru a fi sigură funcționarea Reactorului 2. În plus, funcționarea Unității 1, în special activitatea celor trei pompe mari de răcire, afectează de asemenea nivelul apei și, implicit, posibilitatea de reluare a activității Reactorului 2.
Luni, autoritățile vor analiza evoluția nivelului și prognoza, precum și influența funcționării Unității 1 asupra celeilalte unități nucleare, urmând să decidă dacă și când se va relua funcționarea Reactorului 2.
