România discută avertismentele Clubului de la Roma despre riscul colapsului civilizației

romania-aduce-in-dezbatere-avertismentele-clubului-de-la-roma.-constelatii-ale-sperantei,-o-carte-eveniment-despre-riscul-de-colaps-al-civilizatiei-si-viitorul-omenirii,-lansata-la-bucuresti

România aduce în dezbatere avertismentele Clubului de la Roma. Constelații ale speranței, o carte-eveniment despre riscul de colaps al civilizației și viitorul omenirii, lansată la București

La 50 de ani de la publicarea raportului „No Limits to Learning” al Clubului de la Roma, organizeția a lansat la Banca Națională a României volumul „Constellations of Hope”. Cartea propune soluții pentru provocările globale și accentuează decalajul uman ce afectează societățile moderne.

Contextul și scopul volumului „Constellations of Hope”

Lucrarea reia tema decalajului dintre cunoaștere și capacitatea de acțiune, dezvăluită încă în 1979. La finalul anului 2026, problema a fost accentuată de avansul tehnologic și de incapacitatea sistemelor educaționale de a răspunde schimbărilor rapid impuse de dezvoltare.

Volumul aduce în discuție necesitatea transformării sistemelor educaționale pentru a deveni adaptative, generatoare de energie și viață.

Discursul guvernatorului BNR și impactul cercetărilor

Guvernatorul Mugur Isărescu a sintetizat mesajul volumului în cadrul conferinței organizate de Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR). El a menționat că societățile sub presiune gestionează din ce în ce mai dificil aceste interacțiuni.

Incertitudinea economică, schimbările tehnologice și presiunile de mediu sunt printre factorii care pun presiune pe capacitatea de planificare și adaptare a sistemelor sociale.

Rolul educației și provocările sistemice

Un raport complementar lansat în 1979, „No Limits to Learning”, semnat de Mircea Malița, coautor și academician român, subliniază că tehnologia și incapacitatea educației de adaptare în amplifică decalajul uman.

Preocuparea principală rămâne lipsa de răspuns a sistemelor educaționale la colapsul eventual al acestora, precum și incapacitatea lor de a forma competențe pentru o societate în schimbare.

Mesajele experților și perspectivele promovate

„Speranța nu este un sentiment pasiv, ci un instrument activ ce poate transforma sistemele educaționale în forțe capabile să genereze viață”, afirmă Carlos Álvarez Pereira, secretar general al CoR și coeditor al volumul.

El adaugă că cea mai mare provocare nu sunt schimbările climatice, pierderea biodiversității sau tensiunile geopolitice, ci iluzia propriei insignifianțe, care alimentază deznădejdea și apatia.

O „închisoare mentală” a destinului umanității

Autorii identifică un paradox: capacitățile extraordinare ale umanității sunt contrabalansate de frica de schimbare și de o „închisoare mentală”.

Această stare, explică aceștia, împiedică imaginația și inițiativa de a construi viitoruri mai bune, creând un decalaj între înțelegere și acțiune sistemică.

Propuneri pentru un viitor diferit

Cartea evidențiază exemple concrete de transformare din comunități din Himalaya, Amazon, Scoția și Africa de Sud. Acestea demonstrează că învățarea continuă poate schimba comportamentele și poate reduce decalajul uman.

Volumul nu și propune să fie un manual, ci o colecție de dovezi asupra eforturilor de transformare inițiate în diverse locuri și de oameni diferiți.

Importanța aniversării în contextul personalităților istorice

Lansarea volumul coincide cu centenarul nașterii lui Mircea Malița, vicepreședinte ARCoR și coautor al raportului din 1979, fiind un moment de reflecție asupra moștenirii sale.

Directorul executiv al ARCoR, Mugur Tolici, a subliniat eforturile organizației de a aduce aceste idei mai aproape de publicul român, menționând că 2027 va fi an aniversar pentru personalitatea lui Malița.

Concluzii și apeluri la conștientizare

Coautorii volumei, Carlos Álvarez Pereira, Mario Salomone și Raad Sharar, insistă asupra faptului că speranța trebuie să fie un motor activ pentru schimbare. Ei avertizează asupra riscului de a ne percepe ca fiind neînsemnați și de a fi blocați într-o „închisoare mentală”.

Cartea evidențiază necesitatea de a valorifica exemplele de adaptare și de a folosi cunoștințele pentru a construi viitoruri mai echitabile și durabile.

Exit mobile version