Guvernul României a alocat aproape 61,5 miliarde de lei (12,4 miliarde de euro) pentru sectorul educației în anul 2025, reprezentând 3,23% din PIB. În comparație, Franța a investit 199,2 miliarde de euro în același an, adică aproximativ 6,7% din PIB, o sumă semnificativ mai mare.
Alocarea bugetară pentru educație în România și Franța
Bugetul educației al Franței a crescut cu 2,4 miliarde de euro față de 2024. Cheltuielile din 2025 au fost mai mari față de cele din anii precedenți, dublându-se comparativ cu 1980, în condițiile în care și costurile generale au crescut de-a lungul timpului.
Structura cheltuielilor în Franța
Din bugetul total pentru educație, 30,1% a fost destinat învățământului primar, 37% în învățământul secundar, 22,9% pentru licee și 9,9% pentru învățământul postliceal. În total, cheltuielile pentru educație în Franța s-au ridicat la aproape 200 de miliarde de euro.
Cheltuielile României comparativ cu alte țări europene
Majoritatea statelor europene cheltuiesc o proporție mai mare din PIB pentru educație decât România. În 2024, cele mai mari procente au fost înregistrate de Suedia (7,3%) și Islanda (7%). România se află pe locul 17, alături de Italia, cu o alocare de 4% din PIB, fiind astfel printre țările cu cele mai mici investiții în educație din Europa.
Alte comparații de investiții în sănătate și apărare
În 2026, Franța a cheltuit 11,9% din PIB pentru sănătate, în timp ce România a alocat doar 5,8%. La capitolul apărare, România a investit 2,3% din PIB, ușor peste cea a Franței (2,1%), în condițiile în care a crescut cu 0,1% în raport cu ultimii ani.
Starea infrastructurii și condițiile din școli
Există diferențe majore între cele două țări în ceea ce privește condițiile din școli. În Franța, elevii protestează de două săptămâni din cauza supraaglomerării, degradării clădirilor, temperaturilor ridicate în timpul verii și sistemului de admitere online deficitar. În tot acest timp, elevii francezi manifestă pentru condiții mai bune.
În România, situația multor școli din sate rămâne critică, fiind în continuare fără electricitate, apă curentă sau facilități sanitare conforme standardelor moderne.
Impactul protestelor și reacțiile autorităților
Protestele din Franța, care implică blocarea școlilor, demonstrații și chiar acte de vandalism, au dus la o presiune crescută asupra guvernului, mai ales în contextul creșterii datoriei naționale. La 1 octombrie, au fost raportate 1.949 de arestări, dintre care 90% sunt minori, și 1.793 de persoane plasate în custodie, conform Ministerului de Interne și Ministerului Justiției.
Protestele s-au sincronizat și cu greva națională din sectorul public, în data de 29 septembrie, când profesorii s-au alăturat altor bugetari pentru a protesta împotriva măsurilor de înghețare a salariilor.
**Sursa foto:** Shutterstock/Hepta